- Sebastian Tegzeșiu, Filip Papa și orchestra de cameră a Filarmoncii Brașov în concert -

Sala Patria, sala mare
13 APRILIE 2024
Ora 19,00

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL MUZICII DE CAMERĂ

Închiderea FIMC 2024
cu

Orchestra de cameră a Filarmonicii Brașov


Soliști:
Sebastian Tegzeșiu – vioară
Filip Papa – violoncel


Program
JOSEPH HAYDN
Concertul nr.1 pentru violoncel și orchestră în Do major
WOLFGANG AMADEUS MOZART
Concertul nr.1 pentru vioară și orchestră în Si bemol major KV 207
PIOTR ILICI CEAIKOVSKI
“Serenada pentru orchestră de coarde op. 48”


Biletele (inclusiv cele cu reducere) se găsesc la casieria Filarmonicii Brașov sau online la https://www.bilet.ro/promoter/filarmonica-brasov.

La achiziționarea a 9 bilete de la casierie (pentru toate evenimentele festivalului), veți primi 2 bilete gratuit. Astfel, veți plăti doar pentru 7 bilete.

Închiderea ediției cu nr. 43 a Festivalului Muzicii de Cameră ne va prilejui bucuria de a reasculta compoziții din creația a trei dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii: „tatăl simfoniei” J. Haydn, „copilul minune” W. A. Mozart și cel mai cunoscut compozitor rus din toate timpurile, P. I. Ceaikovski.

Eleganța și rafinamentul celor trei lucrări interpretate în această seară vor fi aduse în scenă prin prezența celor doi soliști: violonistul Sebastian Tegzeșiu și violoncelistul Filip Papa, dar și prin intermediul Orchestrei de Cameră a Filarmoncii Brașov.

 

JOSEPH  HAYDN

(1732 – 1809)

Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră în Do major

Moderato

Adagio

Finale

Manuscriul Concertului în Do major pentru violoncel şi orchestră a fost descoperit în anul 1961, la „Fondul Radenin” al Muzeului Naţional din Praga, iar prima audiție mondială a acestuia a avut loc în cadrul Festivalului „Primăvara la Praga”, din data de 19 mai 1962, solist fiind cehul Milos Sadlo, alături de Orchestra Radioteleviziunii Cehoslovace, sub bagheta dirijorului Charles Mackerras.

Pe baza unor studii minuţioase, s-a stabilit că lucrarea a fost compusă între anii 1760 – 1765. Analiza stilistică a lucrării, făcută de specialiști de prestigiu, a identificat în structura Concertului prezenţa unor elemente aparţinând limbajului muzical al barocului, elemente ce apar în creaţia simfonică a lui Haydn din perioada 1760 – 1765.

Concertul în Do major este alcătuit din trei mişcări: Moderato – Adagio – Finale, și păstrează în structura lui formală atât elementele muzicii barocului, ca de pildă integrarea instrumentului solist în orchestră (Ripieni), alternând cu individualizarea lui în episoadele solistice, cât şi elemente noi ale arhitectonicii proprii clasicismului vienez.

Moderato-ul din prima parte realizează echilibrul dintre forma concertului baroc (un ritornello orchestral ce fragmentează diversele episoade solistice) şi forma clasică, pe care Haydn  tocmai o pregătea (tema principală fiind modificată câte puţin cu fiecare reluare). În timp ce intervenţiile orchestrei sunt punctate ritmic, cu o dezvoltare aproape de marș, apar episoadele solistice care au un caracter liric şi melodic.

Urmează Adagio-ul în Fa major care păstrează forma de romanţă. Aici întâlnim un ton auster dar şi intim, iar solistul este acompaniat lin numai de corzi. Structura părții finale, Allegro molto, seamănă în linii mari cu prima mişcare, dar e mai apropiată de forma clasică deoarece  se poate identifica uşor secţiunea centrală de dezvoltare. Este o mişcare splendidă și plină de vitalitate, cu spirit şi inventivitate, asupra căreia tonalitatea minoră din introducerea orchestrală aşterne un val lejer de umbră.

 

WOLFGANG AMADEUS MOZART
(1756 – 1791)
Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră în Si bemol major KV 207

Allegro moderato
Adagio
Presto

Deși există tendința de a ne gândi la Mozart ca la un virtuoz doar al claviaturii, acesta a fost și un violonist de prim rang. Leopold, tatăl acestuia, a publicat manualul său pentru vioară „Versuch einer gründlichen Violinschule”, în același an în care s-a născut Wolfgang. Mozart a început să studieze vioara la o vârstă fragedă, încurajat și instruit de tatăl său. Deși nu s-a specializat ca violonist, în cariera sa ulterioară, compozitorul a fost capabil să demonstreze un nivel excepțional de virtuozitate în interpretarea viorii. În plus, Mozart a interpretat și a dirijat propriile sale lucrări pentru vioară și orchestră, incluzând și concertele sale.

Tânărul compozitor a fost numit concertmaestru al Orchestrei Curții din Salzburg la 13 ani, și deși nu era plătit pentru asta, el a compus cinci concerte pentru vioară.

Elegant și melodios, plin de spirit și liric, Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră, compus în anul 1773, la vârsta de 17 ani, întruchipează toate calitățile pe care le recunoaștem ca fiind prin excelență mozartiene. Nu se cunosc prea multe despre istoria sa de performanță la acest instrument, însă crearea primului concert a însemnat un mare succes pentru publicul contemporan.

Fiecare dintre cele trei mișcări ale sale sunt bine structurate, sub forma de sonată care nu este încă una foarte bine conturată, însă prima mișcare cu siguranță face excepție de la acest lucru deoarece este un experiment mozartian ce nu se va mai repeta niciodată.

În ansamblu, concertul încorporează influențe stilistice pe care le-a preluat în timpul călătoriilor sale extinse, în special din opera italiană.

Allegro moderato, prima parte a concertului, se deschide în tonalitatea Si bemol major și oferă pe parcursul ei o expoziție dublă standard, în care orchestra introduce teme principale, iar solistul le repetă. Dar Mozart nu se poate abține să nu modifice „modelul” și întunecă starea de spirit a acestei părți cu dezvoltarea tonalității minore, trimițând solistul în direcții tematice noi înainte de a încheia mișcarea cu o cadență.

În Adagioul central, o melodie cantabilă se contopește cu acompaniamentul ei murmurător, iar finalul Presto oferă toată strălucirea necesară, cu un val amețitor plin de arpegii și bariolaje, ce reprezintă un efect strălucitor produs prin interpretarea rapidă a aceleiași note, alternată pe două corzi.

PIOTR ILICI CEAIKOVSKI
(1840 – 1893)
Serenada pentru orchestră de coarde op. 48

Pezzo în forma di Sonatina: Andante non troppo – Allegro Moderato
Valse: Moderato – Tempo di valse
Elegie: Larghetto elegiaco
Finale (Tema Russo): Andante – Allegro con Spirito

Serenada pentru orchestră de coarde op. 48 a fost compusă în anul 1880, iar premiera acesteia a avut loc la St. Petersburg în 1881. Cu un caracter simplu și luminos, lucrarea este plină de melodii memorabile în toate cele patru mișcări ale sale. Legături tematice puternice îmbină prima și ultima mișcare; cele două mișcări dintre acestea fiind, de asemenea, înrudite tematic. Game descendente și ascendente predomină în temele lui Ceaikovski, la fel și melodiile populare ruse pe care le încorporează în materialul său. Frecventele opriri duble ale coardelor contribuie la bogăția sonorității Serenadei.

Meșteșugita scriere pentru coarde contribuie la plasarea Serenadei drept una dintre cele mai rafinate compoziții ale lui Ceaikovski din perioada 1878 și 1885. Nicio altă lucrare pentru coarde din secolul al XIX-lea nu a devenit atât de ferm înrădăcinată în repertoriul permanent.
Toate cele patru secțiuni ale Serenadei au momentele lor speciale. Prima mișcare poartă subtitlul Pezzo in forma di sonatina (piesă sub forma unei sonatine), și amintește în mod deosebit de o uvertură haendeliană, deși Ceaikovski a vrut ca aceasta să fie mai asemănătoare cu stilul lui Mozart. Este încadrată de o introducere bogată, grandioasă, lentă, care revine la sfârșit după o energică secțiune de mijloc, a cărei lungime – mișcarea durează zece minute – contrazice subtitlul de „sonatină”.

A doua mișcare, Valse, subliniază talentul său genial pentru muzica de balet; în același timp, momentele mai întunecate din secțiunea de mijloc amintesc de valsurile metafizice mai grave ale lui Chopin și Brahms.

Partea a treia intitulată „Elegie” este cu siguraţă genul de scriere directă, emoţională şi extrem de lirică pentru care este cunoscut Ceaikovski, aceasta evocând o parte din măreția introducerii lente.

Finalul, Tema russo, reprezintă muzică populară rusă în cea mai pură formă a sa, în care spiritul dansului cu balalaika imprimă ritmul Allegro-ului con spirito.

 

Sebastian Tegzeșiu

Sebastian Tegzeşiu s-a născut în anul 1984 la Constanţa într-o familie de muzicieni şi a început studiul viorii la vârsta de 5 ani. La formarea sa profesională au contribuit reputaţii violonişti şi pedagogi Daniel Podlovski, Ştefan Gheorghiu şi Gabriel Croitoru. Licenţiat în 2008 la Universitatea Națională de Muzică din București, şi-a continuat studiile în Elveţia la MusikAkademie Basel cu Adelina Oprean, absolvind cu calificativul excelent două Masterate: Master of Arts Performance şi Solist Diploma.

Încă din copilărie a desfăşurat o bogată activitate concertistică şi competiţională, fiind o prezenţă apreciată de critica de specialitate şi de publicul auditor. Astfel, la numai 8 ani debutează în calitate de solist cu orchestra din oraşul său natal, concertând până în prezent cu numeroase orchestre ale Filarmonicilor din ţară, dar şi din străinătate: Sinfonieorchester Basel, Musique des Lumières, Philharmonie der Nationen, La Banda Antix, Jungend Orchester Wuppertal etc. A susţinut recitaluri în România, Elveţia, Italia, Anglia, Germania, Franţa, Finlanda, China şi Japonia şi a participat la festivaluri importante din Germania, Elveția și altele. De asemenea, s-a bucurat de şansa de a cânta sub bagheta unor dirijori de renume cum ar fi: Paavo Järvi, Dennis Russell Davies, Valery Gergiev, Mario Venzago, Kent Nagano, Roman Kofman, Walter Hilgers, Justus Franz, Antonello Manacorda, Alexander Soddy, Attillio Cremonesi, s.a.

Sebastian Tegzeşiu este laureat al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale.

Sebastian Tegzeşiu a mai realizat înregistrări pentru posturile de radio şi televiziune naţionale, şi, internaţionale. În prezent, Sebastian Tegzeșiu ocupă funcția de manager interimar al Filarmonicii Brașov.

 

Filip Papa

Violoncelistul Filip Papa s-a născut la Timişoara, a absolvit Liceul „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca și și-a finalizat studiile la Academia de Arte „George Enescu” din Iași sub îndrumarea prof. univ. dr. Dan Prelipcean. Este unul dintre muzicienii de elită români, recunoscut internațional mai ales în postura sa de violoncelist al cvartetului de coarde de stat „Ad Libitum” al Filarmonicii „Moldova” din Iași, alături de violoniștii Remus Azoiței, Șerban Mereuță și violistul Bogdan Bisoc.

Împreună cu cvartetul a căștigat numeroase premii de anvergură naționale și internaționale. A apărut în festivaluri din Monaco, Olanda, Germania, Elveția și România.

A colaborat cu numeroase personalități din lumea muzicală, precum Bujor Prelipcean, Dan Prelipcean, , Valentin Gheorghiu, Cvartetul Voces și alții. A susținut numeroase aparitii ca solist în România și Moldova, unde a colaborat cu nume mari ale scenelor internaționale. O carieră de concerte de peste 35 de ani l-a dus pe Filip Papa în sălile cele mai celebre, incluzând Cortot la Paris, Diligentia în Haga, Konzerthaus Berlin, Concertgebouw în Amsterdam, Kaisersaal în Frankfurt, Beethoven Haus în Bonn, Ateneul Român și Sala Radio la București, între multe altele.

Filip Papa este solist concertist al Filarmonicii „Moldova” Iași și Lector Universitar Doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Texte realizate de Bianca Man & Anna Niculescu


Accesul la concertele din Sala Patria nu este permis copiilor sub 6 ani. Vă mulțumim pentru înțelegere.

Accesul în sala de concerte se face începând cu ora 18:30 până la ora 19.

Dacă, din întâmplare ajungeți după începerea concertului, vă rugăm respectuos să intrați în sală sau între părțile pieselor sau la aplauze.
Pentru buna desfășurare a actului artistic, publicul spectator este invitat să participe la spectacolele Filarmonicii Brașov cu respectarea cerințelor de mai sus.

MASCA DE PROTECȚIE ESTE OBLIGATORIE

Nu se va permite accesul persoanelor fără mască de protecţie, aceasta trebuie să acopere nasul şi gura pe toata durata concertului precum si in spatiile salii Patria

PĂSTRAȚI DISTANȚA MINIMĂ DE 1,5 M

Distanţa se va respecta înaintea începerii concertului, în timpul concertului cât şi după concert

DEZINFECTAȚI-VĂ BINE PE MÂINI

Pentru dezinfectarea mâinilor se vor folosi dispensere amplasate la intrarea in cladire precum şi în spaţiile comune

TERMOMETRIZAREA ESTE OBLIGATORIE

Nu se va permite accesul persoanelor care simptome de infectie respiratorie si temperatura mai mare de 37,3ºC

***Măsuri obligatorii conform Ord. Nr. 3142/31.08.2020