Filarmonica Brașov este una dintre cele mai prestigioase instituții culturale din România, având o istorie îndelungată și bogată în tradiție muzicală.

Începuturile

Enescu afirma într-un interviu, acordat  după concertul susţinut cu orchestra Societăţii Filarmonice din Braşov: „… la saşi am descoperit o cultură muzicală uimitoare, extraordinară. Aşa, la  Braşov, ei au o merituoasă orchestră simfonică”.

Primul eveniment atribuit filarmonicii brașovene și consemnat în arhive este cel din anul 1878, ziua de 6 mai, susținut fiind de Societatea filarmonică braşoveană („Kronstädter Philharmonische Gesellschaft”), sub bagheta lui Anton Brandner.

Activitatea frenetică a Societăţii filarmonice braşovene este întreruptă de ultimii doi ani ai primului război mondial, iar aceasta îşi va relua activitatea în anul 1919, când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Capela oraşului a constituit baza întregii vieţi muzicale braşovene până în anul 1944, când a fost desfiinţată.

Funcţia de preşedinte al Societăţii filarmonice braşovene au îndeplinit-o, între 1878 şi 1944, (în ordine cronologică): Karl Maager – deputat în Reichstag, Franz von Brennerberg – primar, Dr. Karl Matyeka – profesor de liceu, Dr. Friedrich Jekel – viceprefect, Dr. Ernst Pawelka – medic, Gottfried Gunnesch – consilier forestier, Samuel Biemel – director de hotel, Dr. Gustav Philippi – procuror municipal, Dr. Carl Flechtenmacher – medic.

Paralel cu activitatea Societăţii filarmonice din Braşov, în anul 1941, Dinu Niculescu şi un grup de muzicieni români înfiinţează Societatea filarmonică română care la data de 2 februarie 1945 devine Asociaţia „Filarmonica Română din Braşov”, avându-l preşedinte pe Tiberiu Brediceanu şi ca dirijor pe Dinu Niculescu.

O parte din instrumentiştii Societăţii filarmonicii desfinţate se vor integra în noua Asociaţie, creându-se astfel, baza viitoarei Filarmonici de Stat, astăzi Filarmonica Braşov.

Înființarea sa a reprezentat un pas important în dezvoltarea vieții muzicale și culturale a orașului Brașov, dar și a regiunii înconjurătoare.

 

Evoluție și activitate

De-a lungul anilor, Filarmonica Brașov a evoluat și și-a consolidat poziția ca instituție culturală de referință în România. A prezentat numeroase concerte și spectacole de muzică clasică, camerală și simfonică, dar chiar și de muzică populară, iar în zilele noastre și de rock-simfonic, atrăgând atât artiști locali și naționali, cât și soliști și dirijori internaționali de renume.

Schimbându-şi pe parcursul celor 146 de ani de mai multe ori titulatura, directorii, soliștii şi dirijorii, importante rămân mai ales evenimentele muzicale de referință, precum faptul că la Braşov, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea s-a cântat „Uvertura academică” de Brahms – la un an după ce a fost compusă, s-au cântat integrala simfoniilor mai multor compozitori mari (Beethoven, Bruckner, Brahms etc), s-a organizat începând din 1970 Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră, unicul de acest gen din ţară şi printre puţinele din Europa, turnee importante peste hotare, dar și  înregistrări cu diferite Case de discuri atât cu orchestra simfonică, cât și cu cea de cameră.

La fel de importantă a fost prezența la Brașov a lui Johann Strauss în anul 1848, a lui Joseph Joachim și Johannes Brahms în 1878, Richard Strauss în 1921, Felix von Weingartner în 1923, a lui George Enescu în 1923, 1928, 1930, Edwin Fischer, Josef Prunner și mulți alții.

După anii grei de război, cel ce a reuşit să reorganizeze orchestra simfonică şi să adune fonduri pentru continuarea vieţii muzicale anterioare, a fost marele dirijor Dinu Niculescu, care, timp de două decenii, creează o orchestră excepțională, prin anii 1962-1963 considerată fiind „cea mai bună orchestră simfonică din provincie”.

În perioada 1973 – 1986, directorul Filarmonicii Braşov a fost dirijorul Ilarion Ionescu-Galaţi, care a organizat şi primul turneu peste hotare, fie aflându-se la pupitrul Orchestrei simfonice, fie la pupitrul Orchestrei de cameră. Sub conducerea maestrului, Orchestra simfonică şi Orchestra de cameră au înregistrat mai multe CD-uri cu programe diverse, printre care amintim realizările a sute de minute de muzică românească şi universală pentru Radiodifuziunea Română.

Ilarion Ionescu-Galaţi a fost Director al Concursului Internaţional de dirijat „Dinu Niculescu” de la Braşov și este fondatorul Festivalului Internaţional al Muzicii de Cameră, desfăşurat anual, începând din 1970, timp de 30 de ediţii consecutive, anul acesta ajungând la ediția cu nr. 43. Începând cu ediţia a XXXI-a (2003), Ilarion Ionescu-Galaţi a devenit Director de Onorific al Festivalului.

Un rol extrem de important în reîntinerirea Orchestrei simfonice, precum și în reluarea ciclurilor concertelor-lecție, l-a avut dirijorul permanent Ovidiu Dan Chirilă, care a ocupat funcția de Director al Filarmonicii Brașov în perioada 1996-2004.Începând din ianuarie 2005, pentru aproximativ 2 ani, funcţia de Director General al filarmonicii va fi deţinută de doamna Prof. univ. Dr. Stela Drăgulin.

De asemenea, pentru cea mai modernă sală din istoria filarmonicii – Sala Patria – un aport însemnat în realizarea și definitivarea proiectului (denumit „Reabilitarea Clădirii Cinematografului Patria”) a avut-o Cecilia Doiciu, aflată la conducerea instituției între anii 2007 – 2010.

Sub conducerea directorului Liviu Mateș, Filarmonica Brașov a susținut o bogată activitate concertistică în cadrul fiecărei stagiuni, având angajați instrumentiști de o reală valoare artistică, dirijori și soliști de renume național si internațional. În perioada 2017-2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov a fost condusă de violoncelistul Anton Niculescu.

În 24 septembrie 2020, pianistul Ioan Dragoș Dimitriu devenea cel mai tânăr director al Filarmonicii Brașov, după ce a fost numit ca director interimar, post pe care îl va ocupa prin concurs câteva luni mai târziu. Conducerea tânărului pianist a fost cu siguranță cu multe inițiative noi și cu un management total diferit.

În prezent, Filarmonica Brașov este condusă prin interimat de către violonistul Sebastian Tegzeșiu, concertmaestru al orchestrei simfonice.

 

Sediul și sălile de concert

Locurile de desfăşurare a manifestărilor muzicale în Braşovul secolului al XIX-lea  erau în primul rând sălile de festivităţi ale diferitelor hanuri. Astfel, în sala festivă a hanului „La soarele de aur” (actuala clădire a Liceului de Muzică), a concertat în anul 1848 Johann Strauss, iar la hanul „La vulturul de aur” (actuala clădire a Şcolii Populare de Arte), au evoluat în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms (în cadrul turneului lor transilvan). Zece ani mai târziu, în aceeaşi sală a concertat şi Corul Mitropolitan din Iaşi. La hanul „Pomul verde” (situat în apropierea „Vulturului de aur”), Anton Brandner a susţinut mai multe concerte,  maniera sa de dirijat fiind atât de sugestiv  descrisă de Sextil Puşcariu: „Brandner cel elegant… conducea orchestra cu faţa întoarsă spre public, salutând cunoştinţele cu faţa zâmbitoare…”

Vechea Redută, a fost reconstruită în anul 1894 din fondurile Băncii „Kronstädter Allgemeine Sparkasse”, cu destinaţia de sală de concerte (Konzerthaus). Pe faţada în stilul renaşterii italiene se află şi busturile lui Wagner, Schumann, Mozart şi Beethoven, alături de cele ale unor mari scriitori. Noua sală a fost inaugurată la  11 noiembrie 1894, cu un concert susţinut de Societatea filarmonică şi Asociaţia corală bărbătească, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de activitate a capelmaistrului Anton Brandner la Braşov. Presa vremii sublinia excelenta acustică a sălii, motiv pentru care această sală va găzdui concertele Societăţii până după primul război mondial. După anul 1918, intră în circuitul concertelor simfonice şi noua sală a cinematografului Apollo-lângă Hotelul nr.1, (Cinematograful „Astra”), o sală tip hală cu două rânduri de balcoane.

În deceniile 3 şi 4, concertele Societăţii se desfăşoară şi în frumoasa aulă a noului gimnaziu „Johannes Honterus” dotată cu orgă (actualmente clădirea Maternităţii).  Dar cea mai mare sală de concerte din Braşov a fost construită în anul 1909, prin contribuţia populaţiei, cu ocazia festivităţilor semicentenarului Asociaţiei corale bărbăteşti din Braşov, o sală tip hală, din lemn cu o capacitate de 2.500 locuri, care din păcate nu a rezistat în timp, căzând pradă incendiilor.

Până la inaugurarea celei mai moderne săli de concerte din Brașov în cadrul căreia orchestra simfonică își desfăsoară activitatea începând cu anul 2013, Sala Patria, Filarmonica Brașov a fost găzduită în ultimii aproape 40 de ani de mai multe instituții sau săli din Brașov, precum: Sala Centrului Cultural Reduta, o sală de repetiții din curtea Colegiului Național „Áprily Lajos” și în cadrul căreia orchestra a repetat o perioadă de timp, dar și Complexul Militar Brașov unde s-au susținut numeroși ani toate concertele și recitalurile Filarmonicii din Brașov.

Actuala sală de concerte găzduiește unele dintre cele mai bune piane deținute de către filarmonică până în prezent, și anume un pian Steinway & Sons și unul Bösendorfer.

 

Repertoriu și colaborări

Filarmonica Brașov promovează un repertoriu variat, care cuprinde lucrări clasice, romantice, contemporane, naționale și internaționale. În plus, colaborează frecvent cu artiști și soliști de prestigiu, precum și cu alte instituții muzicale și culturale din țară și din străinătate. Realizează unul dintre cele mai importante turnee ale sale în anul 2022 alături de violonistul Maxim Vengerov. La pupitrul dirijoral s-a aflat maestrul Sergey Smbatyan. Muzicienii filarmonicii au susținut unsprezece concerte în perioada 22 noiembrie – 6 decembrie 2022.

Orchestra Filarmonicii Brașov a marcat pe data de 9 aprilie 2024 un moment istoric pentru țara noastră  în ceea ce privește lumea muzicii clasice. Orchestra simfonică a susținut un turneu la Berlin pentru a marca printr-un concert de gală cei 200 de ani de la premiera Simfoniei nr. 9 de Ludwig van Beethoven, eveniment desfășurat în Großer Saal a Berliner Philharmoniker. Concertul a fost susținut sub bagheta maestrului Daisuke Soga, un prieten de lungă durată al Filarmonicii, și a avut alături invitații – soprana Alessia Schumacher, contralta Flaka Goranci, tenorul Benjamin Glaubitz, basul Oscar Hillebrandt, și Corul Germano-Japonez, iar orchestra simfonică a oferit o interpretare vibrantă și profund emoționantă a lucrării.

În ansamblu, Filarmonica Brașov reprezintă un pilon important al vieții culturale din Brașov și continuă să aducă bucurie și inspirație publicului său prin intermediul concertelor și evenimentelor muzicale de înaltă calitate.

–

Text întocmit de Adina Alecu